În episodul anterior am discutat despre
1. Legistație,
respectiv cadrul formal reglementat legal;
2. Regimul
tehnic. Respectiv cadrul formal reglementat tehnic
3. Structura
de costuri, respectiv modul de formare al prețului unei oferte, ce plătim și ce
obținem sub umbrela raportului calitate-preț.
Putem să detaliem alte câteva principii și
comportamente ale pieței. Acestea ne pot conduce ușor-ușor la definirea pieței
pentru acest tip de lucrări de construcții. Definirea pieței se poate realiza
foarte ușor prin mixul de marketing, acei “4 P”, dar noi suntem interesați să
“scotocim” un pic mai mult prin sertare pentru a dezvălui mijloacele de
înțelegere pentru abordarea supraetejarii.
MIXUL DE MARKETING. CEI 4 P
Primul din cei 4 P este PREȚUL. Am atins
deja acest subiect în episodul 1, unde analizam costurile pentru serviciile și
produsele directe și conexe. În acest episod ne vom opri la supraetajarea
propriu-zisă, respectiv structura metalică și straturile de compartimentare si
izolare, pe care vi le propunem ca o soluție flexibilă în abordarea conceptului
de supraetajare.
Al doilea din cei 4 P este PRODUSUL.
Simplificand soluția tehnică pentru a sublinia
avantajul competitiv o putem prezenta astfel:
• = Elemente metalice, portante de tip stâlpi, grindă,
( solutiile sunt in sistem frame deci fara stilpi si grinzi) căpriori, din
tablă zincată S350GD – Z275MA, protejată anticoroziv în canturi sau muchii,
grosimea tablei fiind de 1,5 mm.
• = Plașee din tablă cutată, tip cofraj pierdut, cu o inlatime
a cutei de 20-45 mm si grosime de 0.5 mm
• = Elemetele de fixare mecanică: șuruburi de tip 6.3 X 19 mm cu perforare 3.0 mm pentru
eliminarea punților electrolitice, masură de prevenție împotriva coroziunii
• = Elementele de fixare metalice combinate cu
ancore chimice sau mecanice pentru ancorarea noii structuri de cea existentă
• = Panouri de închidere interioare din gips carton,
și finisajele de interior tip zugrăveli, placaje ceramice tip gresie sau
faianță, placaje din lemn de tip lambriu sau orice alte tipuri de placări cu
materiale naturale ( piatră) sau sintetice.
• = Elemente și mini-structuri pentru tavane
suspendate
• = Elemente de închideri interioare tip pardoseli
tip OSB, Vidifloor , Vidiwall sau similare
• = Elemente de închidere exterioare de tip placaje
OSB, betonyp, aquapanel sau similare
• = Tâmplărie: uși, ferestre, luminatoare zenitale,
toate echipate cu geam termoizolant
• = Sistem de termoizolație interioară ( între
panourile de interior și exterior) din fibre de celuloză, injectată, sau
panouri de vată minerală bazaltică,
• = Sistem de izolație exterioară și finisaj tip
“termosistem” pe baza de polistiren expandat, vata bazaltica sau fatade
ventilate
• = Sisteme de fațadă din panouri tip “…..bond” cu
sistemele de termo și hidroizolație incluse.
Supraetajările
pot fi în 2 variante: cu terasă (orizontale) sau cu acoperiș ( în pantă) în
funcție de regimul zonei, caracteristici morfo-funcționale ale clădirilor și
considerentele estetic-arhitecturale fie ale vecinatăților, fie ale
utilizatorului final.
Toata
această “colivie” poate fi abordată ca unicat, sau serie limitată, sau serie
prefabricată, până la producția de masă, tipizată pentru ansambluri
rezidențiale întregi. Evident că de la un caz la altul costurile pot avea un
trend descrescător, atât costurile directe, de producție, cât și costurile cu logistica și operațiunile de șantier. Dar
pe lângă ceea ce plătim, haideți să vedem și ce obținem.
AVANTAJELE
COMPETITIVE. VALOAREA ADAUGATA
Pentru
a aborda conceptul “CALITATE SPORITĂ A LOCUIRII, A VIEȚII” va trebui sa
prezentam avantajele supraetajării cu structura metalica, in viziunea noastră :
- Este
o structura mai ușoară;
- Nu
sunt necesare elemente intermediare din beton, se fixează perimetral pe
structura existentă;
- Se
poate premonta in panouri mari, până la nivelul unui perete semifinisat, ceea
ce poate conduce la un ritm de lucru mai rapid datorită acestei
industrializari. Durata totală de montaj a supraetajării scade semnificativ, și
o data cu aceasta scad și costurile.
Continuăm
cu descriere avantajelor competitive. Le enumeram:
Primul
mare avantaj tehnic competitiv: Eficiența Energetică. Structura este
continua in perete. Practic miezul structural, care are doar 16 cm, este
îmbrăcat și împănat cu 2 sisteme de izolare termică, la care se adaugă
proiectarea extrem de corectă a detaliilor și ruperea punților termice ce se
pot ivi. Lucruile merg într-atât de departe încat putem privi “colivia” în sine
ca pe o casă pasivă (ruptă din
context) sau putem aborda eficientizarea termică a întregii clădiri astfel
încât să rezulte o strategie “Nearly Zero” prin configurarea detaliilor,
controlul comportamentului tuturor straturilor izolațiilor temice și hidrofuge,
al întregii clădiri.
Tot
în cadrul acestui capitol putem discuta
despre ventilare și aport de aer proaspăt, care conferă calitate aerului,
menținerea parametrilor acestuia in indicii corecți, fără să aducem atingere
eficienței energetice, ci dimpotrivă să o sporim.
Al
doilea avantaj competitiv: cladirea existentă va traversa un întreg proces
de reproiectare. Dacă sunteți interesați puteți solicita servicii de
proiectare de arhitectură in maniera “Feng Shui” pentru armonizarea cu
fluxurile de energie, cu mediul inconjurator. (https://sporulcasei.ro/feng-shui-si-proiectul-de-arhitectura/)
.
Reabilitarea
unei cladiri trebuie privită și prin prisma factorului economic, nu numai prin
prisma puterii de cumparare, ci și prin cea a ratei de depreciere calitativă.
Sigur că putem acționa la fel ca în piața automobilelor. După o perioadă vindem
autoturismul vechi (cu un preț mai mic) și cumparăm unul nou, completând
diferența de preț. Sau dacă ne-am atașat suficient de mult de mașina noastră
mergem și îi facem un tuning. Pare mai probabilă această a doua varinată în
cazul clădirilor. Haideți să vedem cum amortizăm cele 20-30 de procente
datorate deprecierii, sau crizei economice, sau suspendării unor politici
avantajoase de creditare din partea băncilor în vederea achiziției unei noi
“case”.
Aproximam că
pentru fondul existent construit o medie a pierderilor energetice într-un
interval de 15 ani reprezintă cca 10-15% din valoarea construcției. Dacă în
efortul financiar de reabilitare, sau de reabilitare și extindere vom include
și reabilitarea sistemelor energetice din respectiva clădire, combinația
“investiție + costuri de exploatare” va fi în mod cert mai mică pentru varianta
noua.
Având în vedere
valoare crescatoare a terenurilor și imposibilitatea extinderii spațiului
verde de pe proprietatea dumneavoastră, dacă tot faceți o supraetajare, noi
vă propunem să faceți chiar două: peste clădirea veche ridicați un etaj, și
peste etajul cel nou suprapuneți pe terasă o grădină, apelând cu încredere la
cel de-al treilea avantaj competitiv: terasele vegetalizate. Noi putem
să aducem natura mai aproape de dumneavoastră .
Dacă v-ați
propus această extindere prin supraetajare din cauza dezvoltării familiei dumneavoastră prin
posibila apariție a unor noi membrii, copiii pe care îi așteptați, vă dăm o
veste bună: puteți intra cu toții într-un “program educațional” pe intreaga durată de
utilizare a construcției, într-un mediu sănătos de locuire, unde puteți
dezvolta armonios un nou mod de viață, cu noi pasiuni, cu un alt mod de
petrecere a timpului liber in familie.
Algortimul
soluțiilor de supraetajare pe care vi le propun insumeaza avantajele
competitive menționte și vă conduc
către valoarea adaugată pe care,
de fapt, v-o propunem:
CASĂ = ACASĂ.
Arh. Viorel Pleșca
Episodul 1 a fost publicat in 23 Ianuarie 2019, il gasit postat mai jos.
RăspundețiȘtergere